Prinsa intr-o "Panza de paianjen"

Asa este Diana, personajul principal al romanului, prinsa intr-o panza de paianjen creata din saracie, dublicitate, fericire prefacuta si nevoie de implinire financiara.

Desi actiunea se plaseaza in perioada postbelica, substratul si centrul romanului, nevoia de afirmare, este cat se poate de prezent.

Cartea nu surprinde din primele zeci de pagini, deoarece intrarea in roman este prelungita, dar dupa prima suta de pagini incepi sa intelegi cine este, de ce este si cum este Diana Slavu.

Povestea Dianei o urmareste pe aceasta prin zecile de case, cu o viata de o saracie necrutatoare, prin care s-a plimbat prin Constanta, Mangalia, Bucuresti si Balcic.

Imi plac povestile care prezinta oameni, istoria si prezentul lor, iar "Panza de paianjen" este o astfel de carte.

Nu incerc sa va conving sa cititi cartea, nu am cum, fie iti place si te atrage din primele pagini, fie nu si o lasi sa se prafuiasca in biblioteca.


Cand am luat cartea o colega mi-a spus ca i-a placut la nebunie cartea. Acum dupa ce am terminat-o imi dau seama ca romanul este agreat sau nu de cititor in functie de referintele fiecaruia.

Unuia i se poate parea modul in care este prezentata Diana de o maiestrie nemaiintalnita, iar altora, ca si mie, le-ar placea modul in care este prezentat Romania inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial si felul in care "arata" Bucurestiul atunci.

Interesant este modul prin care este prezentata eroina, prin ochii unei prietene, pentru ca ulterior viata Dianei si zbuciumul prin care trece ea sa ia forma unor caiete scrise de ea si transcrise in roman de catre Ilinca, naratorul cartii.

Consider ca am citit carti mai frumoase decat aceasta, romane in care actiunea sa ma prinda mai puternic. Poate am acest sentiment deoarece nu prea ma dau in vant dupa romanele de dragoste.

Intr-un final, cred ca asta se poate dovedi a fi "Panza de paianjen", un roman de dragoste impletit cu o poveste de viata.

Nu vreau sa va las impresia ca romanul nu mi-a placut, deoarece ar fi complet fals. Mi-a placut, cred ca asta ar fi sentimentul exact. M-a atras detaliile vietii eroinei, insa multe dintre evenimente mi s-au parut predictibile.

Va las cu indemnul de a incerca sa cititi aceasta carte, nu ca un "must do", dar romanul este unul care poate fi citit din pura curiozitate.

P.S. Dar nu ma credeti pe cuvant, daca v-a placut cartea chiar va invit sa ma contraziceti!

Ne mai citim in curand. Succes