vineri, 15 mai 2009

Lorelei a lui Teodoreanu


Prima carte cu care incep este cea care a stat la baza numelui meu de "scena": Lorelei de Ionel Teodoreanu. Daca o cititi puteti afla cum ma cheama de fapt :P

Ceea ce frapeaza din primele pagini este numarul exagerat, parerea mea, de metafore, explicatii hiperbolice si o doza de lirism pe care nu te astepti sa o regasesti intr-un roman. Daca cumva te asteptai da atunci cand citesti sa poti picta in minte tabloul in care activeaza personajele, iar dialogurile sa fie omniprezente, iti dai seama dupa maxim 10 pagini ca te-ai inselat.

Scenele sunt descrise si in cele mai mici detalii si pentru a da o imagine cititorului cat mai aproape de ceea ce trece persoanajul in acel moment.

Cat despre dialoguri... pot spune ca la acest capitol cartea m-a dezamagit si consider ca dialoguri mai lungi decat 3-4 replici ar fi dinamizat mai mult romanul care este oricum greoi din cauza metaforelor in exces.

Daca din ce ai citit pana acum te-ai hotarat sa nu citesti cartea, iti spun ca faci o mare greseala.

Reason why

Acest blog a luat nastere dintr-o dorinta nestavilita de a scrie si de a impartasi altora ceea ce gandesc despre carti, literatura, carti de specialitate. Eventual as dori sa existe rubrici de recenzii de piese de teatru, film, calatorii. Daca voi reusi doar timpul o va spune.

Nu vreau sa arat ca sunt desteapta, multi ma pot depasi la acest capitol, insa vreau sa fac ceea ce imi place: SA SCRIU.

Am in plan sa scriu si o carte, dar pana atunci voi citi cartile altora si va voi impartasi pareri. Oricine ma poate critica, chiar il invit sa faca asta, nu pretind ca stiu tot, nu pretind ca parerea mea este corecta.

In viata trebuie sa asculti parerile altora si sa stii ce cred ei, pentru a-ti forma o parere corecta si proprie.

Ne mai citim